Pacientul la răscruce: de la medicul dentist la medicul specialist

  • Dent Design
  • noiembrie 10, 2017

Oricâtă grijă am avea și de oricâtă prevenție am da dovadă, mai devreme sau mai târziu tot avem nevoie de un stomatolog, fie că este necesar un simplu detartraj, fie că vorbim de o intervenție ceva mai invazivă. Pentru că sunt atât de mulți profesioniști în acest domeniu, și atât de multe cabinete individuale, pare că alegerea  este una extrem de dificilă. Cum procedăm?

Mulți dintre noi ne bazăm pe recomandările unor prieteni sau pe informațiile descoperite pe internet, însă ceea ce trebuie să rețineți este că toate acestea sunt un simplu punct de plecare. Unui om obișnuit îi este greu să identifice și să estimeze gravitatea unei probleme stomatologice, așa că medicul dentist pe care îl alege inițial este posibil să nu fie cel la care va rămâne pe toată durata tratamentului.

Ca să înțelegeți mai bine, să dăm un exemplu. Avem un pacient care prezintă dureri, care poate descoperi în urma unei radiografii că are un molar problematic ce necesită atenție. După caz, i se poate recomanda o obturație, tratament endodontic sau coroană protetică. Sau, este posibil să fie necesară o extracție (care, în funcție de complexitate, poate fi realizată de un chirurg), urmată de un implant dentar. După cum puteți vedea, un simplu dinte poate avea nevoie de 3 medici diferiți, fiecare cu rolul să bine stabilit, iar pacientul nu poate lua decizia corectă dacă nu este informat asupra problemei proprii și dacă nu cunoaște măcar la modul general competențele fiecărei specializări.

Procedura de remediere a problemelor grave de natură stomatologică este adesea una de durată, care se desfășoară pe mai multe etape, și fiecare pas este esențial. Din acest motiv, pacientul trebuie să adreseze întrebări pertinente care să-i permită să opteze pentru tratamentul și specialistul potrivit, toate în cunoștință de cauză. Nu se poate lăsa decizia finală în mâna medicului: deși acesta din urmă este un profesionist și cunoaște mai bine particularitățile cazului, asta nu înseamnă că poate alege pentru pacient. Medicul poate prezenta mai multe variante, poate face diferite scenarii și poate detalia cursul diverselor metode de tratament, astfel încât pacientul să știe la ce să se aștepte, să înțeleagă care sunt riscurile aferente, care sunt beneficiile și, nu în ultimul rând, costurile. Toate aceste detalii trebuie să fie luate în considerare astfel încât rezultatul final să fie favorabil.

Există patologii care par simple însă ascund riscuri majore, de aceea este esențial ca medicul căruia vă adresați să aibă competențele necesare pentru a nu vă pune în pericol sănătatea dinților sau pentru a nu complica un eventual tratament pe viitor. Molarii de minte, de exemplu, pot fi pur și simplu niște măsele care completează dentiția ceva mai târziu în viață sau pot fi cauza unor probleme de sănătate atunci când nu se dezvoltă normal. Un molar de minte care este inclus sau care nu erupe într-o poziție firească reprezintă un caz delicat! Nu poate fi extras pur și simplu, fără investigații amănunțite – acest caz ar trebui rezolvat de un medic chirurg care poate lua măsurile potrivite complexității situației.

Tocmai din acest motiv este esențial ca pacienții să se documenteze pentru a înțelege cazul lor, soluțiile care li se potrivesc și riscurile aferente. Discuțiile cu medicul dentist și cu medicul chirurg sunt esențiale, și un profesionist prezintă întotdeauna situația clar, cu argumente. Aceste conversații nu sunt întotdeauna plăcute sau calde, pot deveni chiar ușor incomode dacă soluția este una pe termen lung și implică multiple intervenții, însă scopul final este sănătatea, motiv pentru care trebuie ca pacientul să fie atent, să încerce să înțeleagă și să aleagă obiectiv.

Odată ce începeți să investigați și să încercați să înțelegeți mai bine, vă puteți simți copleșiți! Atât de multe tipuri de probleme, atât de mulți medici, atât de multe tratamente… Cazurile sunt variate însă, din fericire, la fel sunt și soluțiile.  La început poate părea extrem de dificil să ”învățați”, poate veți simți aceste activități ca un mini-job ce vă mănâncă din timpul liber. Însă este doar prima etapă: odată ce începeți să vă preocupați activ de cazul dvoastră, veți ajunge să vă cunoașteți mai bine problemele  și chiar să contribuiți la planul de tratament cu descrierea mai corectă sau precisă a simptomatologiei, cu urmărirea activă a eficienței tratamentului, cu luarea de decizii informate, corecte, potrivite. Tot timpul petrecut pentru a înțelege problema și soluția este, de fapt, o investiție pe termen lung.

Tehnologia a evoluat și educația în acest domeniu curpinde multe laturi, așa că pacienții consideră din start că nu pot fi la curent cu informațiile referitoare la planul de tratament, lăsând acest lucru pe seama profesioniștilor. Este extrem de important, totuși, să facem alegeri informate și să ne interesăm de ceea ce se întâmplă cu sănătatea noastră, și de felul în care specialistul alege să abordeze cazul nostru. Nu trebuie să învățăm anatomie, ci doar să ne preocupăm puțin de ceea ce se întâmplă cu noi, să avem o relație deschisă cu medicul și să ne respectăm atât pe noi înșine, cât și pe cei care ne tratează.

Trebuie să ne depășim și comoditatea: vom merge la un cabinet din apropiere pentru un un simplu detartraj sau o albire a dinților, pentru un control de rutină sau o obturație minoră, însă un specialist, un chirurg nu vor fi aleși conform unor criterii de localizare sau preferință personală, preț, etc.

Intervențiile chirurgicale, de exemplu, sunt mai complexe decât își imaginează pacienții: extracțiile de molar de minte nu sunt la fel ca toate celelalte, și comportă riscuri majore în anumite situații; la fel și implanturile și adiția de os. Tratarea incorectă nu duce doar la un tratament ineficient sau Tocmai de aceea criteriile pentru alegerea medicului trebuie să fie competențele, specializările, cazurile rezolvate de-a lungul timpului, reputația, rata de succes, profesionalismul, disponibilitatea de a lucra în colaborare cu alți medici specialiști pentru a obține un rezultat favorabil, etc.

Pentru că toate aceste informații prezentate mai sus sunt cu adevărat importante și din punct de vedere legal, există Decizii publicate în Monitorul Oficial care să ateste competențele medicului dentist și ale medicului specialist în chirurgia oro-maxilo-facială, astfel încât să fie mai clar și mai ușor de realizat unde se face trecerea de la un caz simplu la unul mai complex.

Găsiți detalii în lista completă de mai jos.

Astfel, conform Deciziei nr. 49/2012 din 30/06/2012, ”Decizie privind aprobarea competenţelor medicului dentist, inclusiv ale medicului specialist şi ale medicului primar în stomatologie generală”, există anumite atribuții clar stabilite, după cum urmează:

  1. Consultaţia de specialitate, inclusiv consult oncologic preventiv
  2. Tehnici curente de anestezie în medicina dentară
  3. Tratamentul accidentelor generale ale anesteziei locoregionale, în vederea menţinerii funcţiilor vitale
  4. Tratamentul accidentelor şi complicaţiilor locale ale anesteziei loco-regionale
  5. Tehnici de extracţie a dinţilor temporari şi permanenţi
  6. Tratamentul de urgenţă al accidentelor şi complicaţiilor extracţiei dentare
  7. Odontectomia dinţilor incluşi ce nu au raport cu următoarele formaţiuni anatomice: canal mandibular, sinusul maxilar, fosele nazale
  8. Rezecţia apicală pe 1-2 dinţi din grupul frontal maxilar/mandibular
  9. Amputaţia radiculară, premolarizare
  10. Replantarea dentară. Transplantarea dentară
  11. Tratamentul de urgenţă al accidentelor erupţiei dentare la dinţii temporari şi permanenţi
  12. Tratamentul gingivitelor şi parodontitelor marginale cronice
  13. Tratamente chirurgicale preprotetice necomplicate (extracţia alveoloplastică, regularizări de creastă, îndepărtarea exostozelor, gingivoplastia, excizia şi plastia frenurilor şi bridelor)
  14. Inserarea implanturilor în creasta alveolară edentată care nu necesită nicio procedură de adiţie/augmentare osoasă
  15. Realizarea lucrărilor protetice pe implanturi
  16. Tratamentul de urgenţă al plăgilor cavităţii orale
  17. Tratamentul de urgenţă în fracturile maxilo-mandibulare
  18. Tratamentul supuraţiilor periosoase (abces vestibular/palatinal, parodontal)
  19. Tratamentul nechirurgical de reducere a luxaţiilor temporo-mandibulare
  20. Tratamentul cariei simple la dinţii temporari şi permanenţi
  21. Tratamentul pulpitelor acute şi cronice la dinţii temporari şi permanenţi
  22. Tratamentul necrozei şi gangrenei pulpare la dinţii temporari şi permanenţi
  23. Tratamentul parodontitelor apicale acute şi cronice
  24. Tratamentul unor afecţiuni ale mucoasei orale (gingivostomatite eritematoase/ulcero-necrotice, ulceraţii aftoase, infecţii virale, infecţii fungice, hipertrofii gingivale, manifestări alergice)
  25. Tratamentul protetic al leziunilor coronare
  26. Tratamentul edentaţiei parţiale
  27. Tratamentul edentaţiei totale
  28. Tratamentul protetic al leziunilor coronare a dinţilor permanenţi şi a diferitelor forme de edentaţie la copii si adolescenţi
  29. Reparaţii ale aparatelor ortodontice
  30. Profilaxia cariei dentare
  31. Stabilirea şi aplicarea planurilor de dispensarizare complexe, aplicabile în colectivităţile şcolare şi preşcolare
  32. Diagnosticarea anomaliilor dento-maxilare şi măsuri simple terapeutice (realizarea menţinătoarelor de spaţiu, decondiţionarea obiceiurilor vicioase)
  33. Depistarea şi profilaxia anomaliilor dento-maxilare în colectivităţi
  34. Efectuarea şi interpretarea examenelor radiologice în medicina dentară

 

Acest lucru înseamnă că procedurile mai complexe și cazurile care necesită intervenții mai invazive rămân pe seama celor specializați în domeniul chirurgiei.

Astfel, conform Deciziei nr. 51/2012 din 30/06/2012, ”Decizie privind aprobarea competenţelor medicului specialist şi ale medicului primar în chirurgia oro-maxilo-facială cu dublă licenţă (medicină dentară şi medicină generală) sau absolvenţi ai facultăţilor de medicină dentară”, avem următoarele atribuții ale medicilor specialiști și chirurgi:

  1. Consultaţia de specialitate, inclusiv consult oncologic preventiv
  2. Anestezia în chirurgia oro-maxilo-facială şi medicina dentară
  3. Tratamentul accidentelor generale ale anesteziei locoregionale în vederea menţinerii funcţiilor vitale
  4. Tratamentul accidentelor şi complicaţiilor locale ale anesteziei loco-regionale
  5. Extracţia dinţilor temporari şi permanenţi
  6. Tratamentul accidentelor şi complicaţiilor locale ale extracţiei dentare
  7. Rezecţia apicală, amputaţia radiculară, premolarizarea
  8. Replantări şi transplantări dentare
  9. Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cronice
  10. Tratamentul chirurgical preprotetic şi preimplantar
  11. Inserarea implanturilor şi realizarea lucrărilor protetice pe implanturi
  12. Elevaţia mucoasei sinuzale şi mărirea distanţei subsinuzale (lifting sinus)
  13. Tratamentul incluziei dentare şi a accidentelor erupţiei dentare
  14. Tratamentul supuraţiilor oro-maxilo-faciale
  15. Tratamentul afecţiunilor sinuzale de origine dentară
  16. Tratamentul durerii în teritoriul oro-maxilo-facial
  17. Tratamentul de urgenţă şi definitiv în traumatologia oromaxilofacială
  18. Tratamentul chisturilor şi tumorilor benigne ale oaselor maxilare
  19. Tratamentul tumorilor benigne ale părţilor moi oro-maxilocervicofaciale
  20. Tratamentul tumorilor maligne oro-maxilo-cervico-faciale
  21. Tratamentul afecţiunilor articulaţiei temporo-mandibulare
  22. Tratamentul afecţiunilor glandelor salivare
  23. Tratamentul malformaţiilor congenitale ale feţei şi maxilarelor
  24. Tratamentul chirurgical al anomaliilor dento-maxilare, în colaborare cu medicul specialist/primar ortodont
  25. Plastia reconstructivă de părţi moi şi osoase în teritoriul oro-maxilo-cervico-facial
  26. Tratamentul cariei simple şi complicate la dinţii temporari şi permanenţi
  27. Tratamentul afecţiunilor mucoasei orale (gingivostomatite eritematoase/ulcero-necrotice, ulceraţii aftoase, infecţii virale, infecţii fungice, hipertrofii gingivale, manifestări alergice, leziuni cu potenţial de malignizare/premaligne)
  28. Tratamentul protetic al leziunilor coronare
  29. Tratamentul edentaţiei parţiale
  30. Tratamentul edentaţiei totale
  31. Efectuarea şi interpretarea examenelor radiologice şi imagistice în teritoriul oro-maxilo-facial